Prima pagina  |   Noutati  |   Legaturi  |   Parohii Ortodoxe Brasov  |   Contact
Protopopiatul Ortodox Brasov: Protopopiatul Ortodox Brasov este condus de preot Danuț-Gheorghe Benga si cuprinde parohohiile din Brasov si unele din localitatile limitrofe. Protopopiatul Brasov face parte din Mitropolia Ardealului.
Prezentarea protopopiatului Structura administrativa Invatamant teologic Librăria Arhidiecezana
Va aflati aici: Prima pagina > Librăria Arhidiecezana > Recomandari: Andrei Șaguna, mitropolitul sfânt al Ardealului

Recomandari: Andrei Șaguna, mitropolitul sfânt al Ardealului


Imagine mare

Pentru mulți români din Ardeal, mai ales din Rășinari și Miercurea Sibiului, Șaguna avea un colțișor alături de Maica Domnului și de Mântuitorul.

Șaguna, șagunist, spirit șagunist…Să existe oare brașovean care să nu fi pronunțat măcar de câteva ori în viață acest nume care frapează printr-o sonoritate aparte? Nu greșim însă nici dacă adăugăm că faima liceului care poartă numele lui Șaguna a depășit în prezent nu numai granițele județului, ci și ale țării, la fel precum odinioară faima personalității sale depășea granițele Ardealului, ajungând până la Viena.

Despre niciun alt ierarh român nu s-a scris atât de mult; există peste 1750 de titluri de cărți, studii și articole scrise despre Andrei Șaguna (1808-1873).[1]

Dar mai întâi de toate, Andrei Șaguna se distingea prin modestia celui care se știe dăruit de Dumnezeu. Tânărul Anastasie Șaguna, născut într-o familie de aromâni ortodocși (mama Anastasia, tatăl Naum) în orașul Mișcolț pe 20 decembrie 1808, era înzestrat cu eminente calități fizice și intelectuale, terminând studii de drept și filozofie la Universitatea din Pesta, urmând apoi cursurile Seminarului ortodox teologic de la Vârșeț, și alegând calea monahismului la vârsta de 24 ani, fiind tuns în monahism în mănăstirea ortodoxă sârbă Hopovo, când a primit numele de Andrei.[2] „El le-a venit Ardelenilor ca un om trimis de la Dumnezeu.” (Ioan Slavici)[3] Se cere însă menționat un episod crucial al copilăriei și adolescenței sale, acela în care tatăl său a trecut la catolicism din motive financiare, la fel și copiii, forțați fiind de legile în vigoare, Andrei revenind la credința ortodoxă la majorat, îndemnat mai ales de mama sa, care nu și-a urmat soțul, rămânând statornică în credință.[4]

„Puține nume sunt așa de populare în Ardealul românesc, ca al lui Șaguna.” (Nicolae Iorga)[5] Realizările lui Șaguna au fost uriașe. Așa cum remarca ucenicul lui, Nicolae Popea, niciun demnitar român până la el și nici după el nu a reușit să obțină atâtea onoruri câte a obținut Mitropolitul Andrei Șaguna din partea Împăratului de la Viena.[6] Andrei Șaguna este cel care a fost rânduit atunci să salveze ortodoxia ardeleană de la pregătita disoluție și să o apere față de prozelitismul uniat greco-catolic.[7] El a înființat două gimnazii (Brașov și Brad), iar la sfârșitul arhipăstoririi sale, funcționau, numai în Arhiepiscopia Sibiului, 800 de școli elementare confesionale, din care mai mult de jumătate erau înființate de el;[8] a înființat Tipografia eparhială, aducând tipar de la Viena, și tipărind Biblia, cărți de rugăciuni, toate cărțile de slujbă, ziarul Telegraful român, care apare neîntrerupt de atunci, manuale pentru școlile “poporale” românești înființate în scopul cultivării poporului, manuale pentru studenții teologi și preoți; a reorganizat învățământul teologic din Ardeal prin Insitutul Teologic-Pedagogic din Sibiu etc., totul în contextul în care „se interzicea atunci citirea Bibliei lui Șerban Cantacuzino, din Muntenia sau a Cazaniei lui Varlaam, din Moldova.”[9] Toate actele vieții sale sunt dumnezeiești și omenești în același timp. „Ce să zicem despre progresele imense făcute în arhidieceza greco-orientală, atât în reședința sa de la Sibiu, cât și în afară, în cler! Despre aceasta pot să judece numai acei fii ai Patriei, care cunoscuseră starea ei deplorabilă înainte de 1848. Se ceruse un spirit gigantic și o voință neînduplecată ca să o redreseze. O adevărată providență a fost aceea, care îl trimisese pe Andrei, baron de Șaguna.” (Gheorghe Barițiu)[10]

Sfântul Andrei Șaguna este cel mai strălucit ierarh pe care l-a avut Biserica Ortodoxă din Transilvania în tot decursul istoriei. De aceea, de la Șaguna încoace – spune Mitropolitul Antonie – urarea de vârf care li se face Mitropoliților Transilvaniei e: „Să fii ca Șaguna!” Și ce răspuns memorabil: „Dar cine l-ar putea egala?”[11]

Despre sfințenie, cu Andrei Șaguna

Ne propunem mai cu seamă aici să evidențiem din faptele minunate ale acestui om al lui Dumnezeu, care și-a sfințit viața sa.

Primul argument pentru canonizarea lui Andrei Șaguna este evlavia poporului. A existat o perioadă, cea comunistă, în care nu se putea vorbi despre Andrei Șaguna, pentru că riscai închisoarea. La vremea aceea, cine avea un tablou șagunist în casă risca același lucru. Acestea au fost aruncate în gârlele Brașovului, de unde tablourile șaguniste pictate de cei mai mari pictori bisericești de la noi din țară, Mișu Pop și Constantin Lecca, au fost salvate în ultima clipă de către profesorul Ion Colan și ascunse în turnul bisericii Sfântul Nicolae. Însă în anumite părți din Ardeal (Mărginimea Sibiului, Rășinari, Bistrița Năsăud), Șaguna a fost cinstit multă vreme, chiar și în zilele noastre. Acesta este un prim argument în canonizarea unui sfânt: să fie în evlavia poporului. Mulți aveau portretul lui Șaguna lângă icoana Maicii Domnului și a Mântuitorului. În al doilea rând, canonizarea este legată și de efectele pe care le produce asupra unui neam, și mai ales salvarea credinței ortodoxe. Unul din biografii săi, Keith Hitchins, de origine americană, atrage atenția asupra faptului că Șaguna a avut insiprația de a merge la Viena și de a spune că românii nu sunt neuniți, așa cum erau numiți (termenul de „neunit” ducând cu gândul la o împotrivire față de Curtea de la Viena). El a avut insiprația de a spune: „Noi suntem Biserica de Răsărit.” În momentul în care a venit Șaguna, 16% din populația română din Ardeal mai era ortodoxă, iar când a trecut Șaguna la Domnul, peste 60% erau ortodocși.

Deși el nu a ieșit în evidență cu nimic. A fost un mare politician fără să facă politică, a fost un cărturar fără să se pună în evidență pe el, punând în evidență pe cei pe care i-a trimis la studii, pe Nicolae Cristea, pe Nicolae Popea și pe mulți alții. Efectele pe care le-a creat el s-au văzut până în perioada interbelică, și mai departe. Marea Unire de la 1918 putem să i-o atribuim lui Șaguna, tocmai prin sprijinirea cu burse a numeroși tineri, din care s-a format elita culturală a Ardealului de până în 1918, și dintre care mulți au avut un rol important în realizarea Unirii din 1918.[12]

„Să-mi credeți, fraților că adeseori m-am rugat lui Dumnezeu, zicând ca prorocul: Doamne, Cel ce paști pe Israel, Cel ce ai povățuit pe Iosif și șezi pe heruvimi, arată-Te și deșteaptă puterea Ta, să vină ca să ne mântuiești pe noi. Au doară hrăni-ne-vom pe veci cu lacrimi în loc de pâine și ne vei adăpa cu lacrimi peste măsură?”

(Din testamentul lui Șaguna)
Modestia

Aș vrea să vă spun câteva lucruri practice, din care reiese profunzimea lui. Se spune că a venit la el un preot care era sărac, cu mulți copii, și i-a spus: „Preasfinția Voastră, sunt sărac, am mulți copii, n-am ce să le dau de mâncare, am venit să-mi dați un ajutor.” Și Mitropolitul Șaguna i-a dat o Biblie mare, iar între paginile Bibliei pusese niște bancnote. Du-te, citește această carte și Dumnezeu te va povățui și vei găsi ceea ce îți va trebui din Cuvântul lui Dumnezeu.” Trece o vreme, se întoarce preotul și îi spune „Preasfinția Voastră, am citit și tot sărac am rămas.” La care Mitropolitul îi răspunde: „Dacă ai fi citit, te-ai fi și zidit. Te rog să-mi aduci cartea.” Acesta aduce Scriptura și, dând pagină cu pagină, scoate câte o bancnotă pe care o pusese Mitropolitul în Cartea Sfântă.[13]

Cumpătarea și discernământul

Un tânăr din zona Blajului a venit cu tatăl său la Sibiu dorind să urmeze Teologia. A dat examenul, dar fiind nevoie mare de dascăli, la urmă Șaguna i-a spus: „Te duci să faci Pedagogia. Am nevoie de învățători.” Întristându-se, tânărul merge și îi spune aceasta tatălui, iar tatăl îi zice: „Vino cu mine acasă!” Însă tânărul îi răspunde: „Tată, mi-e rușine să vin acasă, că toată lumea știe că am venit la școala de preoți.” Seara trece Mitropolitul și-l întâlnește pe acest tânăr care purta straie românești. Nu-i zice însă nimic. Dimineața însă îi spune secretarului său:  „Mergi în biserică și vezi că trebuie să găsești un tânăr îmbrăcat în haine românești. Spune-i să vină la mine.” De unde știa? Căci nu fusese în biserică. Se spune că noaptea e un sfetnic bun. Și într-adevăr în biserică era acel tânăr îmbrăcat în straie românești. „Du-te, că ierarhul te cheamă la el.” „Tinere, să mergi la Teologie! Bucuria lui, căci pentru aceasta venise la Sibiu...[14]

Testamentul lui Andrei Șaguna

„Arhiepiscopul și Mitropolitul Andrei Șaguna, și în fața morții s-a arătat mare, după exemplul părinților clasici ai Bisericii.” (Ilarion Pușcariu) „Fiți pe pace, nu vă sfădiți.” Acestea au fost cuvintele din urmă ale lui, adresate vicarului. „Pacea, dragostea și concordia între frați, ne spuse el, la răsuflarea din urmă, deschide calea spre biruință.”[15]

O zi memorabilă a Mitropolitului Andrei Șaguna la Brașov

În perioada de prigoană, elevii șaguniști nu știau nimic despre Andrei Șaguna. „Un profesor cu mare curaj, Constantin Cuza, care ținea la Șaguna cenacluri literare după ora zece seara, la sfârșitul cenaclului, avea curajul să ne ducă în pivniță, desfăcea un paravan și ne arăta: Acestea sunt cărțile vechi ale lui Șaguna. Au fost dăruite de Biserica Sfântul Nicolae. Trăiam cu acest sentiment al unui respect față de o personalitate despre care nu se știa nimic.”[16]

Ziua de 17 septembrie 1851 este acea zi memorabilă pe care Șaguna a ales-o pentru punerea pietrei fundamentale a Gimnaziului românesc din Brașov.”[17] „Îndemnul lui Șaguna de la sfârșitul cuvântării sale a rămas programatic pentru toate generațiile de elevi care au făcut cinste acestui liceu de-a lungul timpului: Și așa, pentru premărirea Proniei Dumnezeești, care a vrut ca astăzi, când punem piatra fundamentală a Gimnaziului nostru, să se întâmple sărbătoarea Sfintei Sofii și a celor trei fiice ale sale, precum și pentru veșnica aducere aminte a acestei Pronii Dumnezeești, prochiem pe Sfânta Sofia, împreună cu cele trei fiice ale sale, de Patroana Gimnaziului nostru și totodată vă las ca un amanet sfânt acea datorie, ca să fie vouă tuturor, precum și directorului, profesorilor și tuturor învățăceilor ziua de astăzi în tot anul o sărbătoare școlară, ca voi, care sunteți părinți, să vă aduceți aminte totdeauna în ziua de astăzi de pronia dumneavoastră, care ni s-a arătat la ziua punerii și sfințirii pietrei fundamentale la această școală gimnazială. Iar directorul și profesorii să afle în sărbătoarea Sfintei Sofii totdeauna ziua aceea care să le spună lor, ca să crească și să învețe pe elevii gimnaziului nostru, în duhul sfintei înțelepciuni, în duhul credinței, Unul adevărat și în trei fețe închinat Dumnezeu, în duhul nădejdii și al dragostei creștinești și toate acestea să le spună elevilor lor, ca să știe de ce bunătate și de ce învățături se pot ei face părtași, dacă vor asculta povețele lor și dacă vor deschide fragedele lor inimi spre acest locaș al Patroanei Gimnaziului nostru.[18]

 

       Alături de Sfânta Sofia (Înțelepciune) și cele trei fiice ale sale, Pistis (Credința), Elpis (Nădejdea) și Agapis (Dragostea), Sfântul Andrei Șaguna este patronul liceului acum și pururea și în vecii vecilor.Amin.

 

Minunat este Dumnezeu întru sfinții săi!


Bibliografie

Pr. Dr. Cristian Muntean, Înțelesuri ortodoxe, Editura Andreiana, Sibiu, 2009.

Mitropolia Ardealului, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei – Argumente pentru canonizare, Editura Andreiana, Sibiu, 2011.

Citate preluate din conferința despre Sfântul Andrei Șaguna, susținută de Pr. Prot. Gheorghe Dănuț Benga și Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean, Aula Universității „Transilvania”, Brașov, 20.11.2011.

 
Bibliografie recomandată

Mitrop. Dr. Laurențiu Streza, Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean, Mitropolitul Andrei Șaguna în documentele din Șcheii Brașovului. Vol. 1-4, Editura Andreiana, Sibiu.

Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu (coord.), Mitropolitul Andrei Șaguna. Texte alese, Editura Andreiana, Sibiu.

Johann Schneider, Ecleziologia organică a mitropolitului Andrei Șaguna și fundamentele ei biblice, canonice și moderne, Editura Deisis, 2008.



[1] Mitropolia Ardealului, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei – Argumente pentru canonizare, Editura Andreiana, Sibiu, 2011.

[2] Ibid., p. 5-6.
[3] Ibid., p. 24.
[4] Ibid., p. 5.
[5] Ibid., p. 24.

[6]Din conferința despre Sfântul Andrei Șaguna, Pr. Prot. Gheorghe Dănuț Benga,Aula Universității „Transilvania”, Brașov, 20.11.2011.

[7] Mitropolia Ardealului, op. cit., p. 66.
[8] Ibid., p. 7.

[9]Din conferința despre Sfântul Andrei Șaguna, Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean,Aula Universității „Transilvania”, Brașov, 20.11.2011.

[10] Pr. Dr. Cristian Muntean, Înțelesuri ortodoxe, Editura Andreiana, Sibiu, 2009, p. 196.

[11] Ibid., p. 204.

[12]Din conferința despre Sfântul Andrei Șaguna, Pr. Prot. Gheorghe Dănuț Benga,Aula Universității „Transilvania”, Brașov, 20.11.2011.

 

[13]Din conferința despre Sfântul Andrei Șaguna, Pr. Prot. Gheorghe Dănuț Benga,Aula Universității „Transilvania”, Brașov, 20.11.2011.

[14]Din conferința despre Sfântul Andrei Șaguna, Pr. Prot. Gheorghe Dănuț Benga,Aula Universității „Transilvania”, Brașov, 20.11.2011.

[15] Mitropolia Ardealului, op. cit., p. 34.

[16]Din conferința despre Sfântul Andrei Șaguna, Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean,Aula Universității „Transilvania”, Brașov, 20.11.2011.

[17] Pr. Dr. Cristian Muntean, op. cit., p. 200.

[18] Ibid., p.202.
Libraria Arhidiecezana
Imagine mare
Libraria Arhidiecezana
Imagine mare
Libraria Arhidiecezana
Imagine mare
© 2007-2015 Copyright Protopopiatul Ortodox Brasov Functioneaza cu aplicatia LOGSite - www.log.ro
Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa.
Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul Protopopiatului Ortodox Brasov.