Începuturile organizării bisericeşti, pot fi puse în legătură cu lăcaşul de cult din Scheii Braşovului, Biserica Sf. Nicolae. Până în veacul al XIX-lea toţi protopopii care conduceau destinele bisericeşti ale Braşovului ortodox slujeau la această biserică, ”Sf. Nicolae” devenind un fel de catedrală a zonei, servind si ca sediu al protopopiatului ortodox roman Brasov.
Un prim document în stare să ne ofere informaţii pentru această perioadă de viaţa creştina, este însemnarea de cronică din catastifele din Schei: ,,La anul de la Hristos 1292… şi-au făcut o cruce de lemn în Scheai, acoperită cu şindrilă şi după mulţi ani, poi, în locul crucii aceia şi-au ridicat o biserică de lemn către anii de la Hristos 1403’’ Acestui document i se adaugă scrisoarea papală de indulgenţă, emisă în 15 decembrie 1399 de către Bonifaciu al IX-lea, care, prin conţinutul ei ne dovedeşte existenţa unei obşti româneşti ortodoxe, capabilă să reziste în faţa presiunilor de catolicizare. Ori, acest lucru nu era posibil fără existenţa unui sistem organizat de educare permanentă a poporului, reprezentat, în primul rand, prin biserică şi scoală.
Scurt Istoric al Protopopiatului Brașov
Din documentele timpului, în masura în care acestea s-au păstrat, putem pune în legatură conducerea vieţii bisericeşti, pentru perioada de început consemnata de cronici, cu activitatea urmatorilor protopopi – carturari: popa Costea, popa Coman, popa Dobre, popa Voicu şi protopopii Iane şi Mihai. Sunt personalităţi care au dominat epoca, impunându-se prin activitatea lor obştească, copiind, traducând şi răspandind cărţi, îndeplinind misiuni diplomatice sau reconstruind lăcaşul de învăţătură. Unii dintre ei, ca „oameni învăţaţi”, se formau în şcoli de prestigiu cum a fost şcoala de sub egida patriarhiei din Ipek (Iugoslavia), frecventată de protopopul Mihai.
Primul protopop ce ne apare din negura istoriei este preotul Costea, Popa Costea (1474-1477), primul cărturar, în seria preoţilor-protopopi de la biserica „Sf. Nicolae” din Schei, a cărui personalitate este remarcată şi de documentele timpului. Rămane cunoscut prin legaturile cu domnul muntean Laiotă Basarab cel Batran, cât şi prin activitatea de copist. Cu ocazia săpăturilor făcute cu mai bine de patru decenii în urma, în biserica din Schei, s-a aflat şi piatra de mormânt a popii Costea, cu însemnarea slavonă de pe acoperamant: „Anul 1477, luna octombrie, 2 zile, s-au pristravit robul lui Dumnezeu, popa Costea din Braşov. Veşnica pomenire”.Pr.Dr Vasile Oltean, Muzeul Primei școli Românești.
